Boala Alzheimer

Debutul precoce al bolii Alzheimer

Debutul precoce al bolii Alzheimer

În cazul debutului preoce al bolii Alzheimer simptomele apar înainte de 65 ani. Atunci când boala Alzheimer debutează la vârstă medie, există probabilitatea de a greși diagnosticul. Puține afecțiuni afectează capacitatea de a munci, stabilitatea financiară și pe cea a familiei cum se întâmplă în bolile de memorie datorate degenerescenței cerebrale și altor afecțiuni care au ca efect modificări anatomo-patologice ale țesutului cerebral.

Cât de frecvent este debutul precoce al bolii Alzheimer?

Din totalitatea pacienților cu boala Alzheimer, numai 5-10% dezvoltă simptome înainte de vârsta de 65 ani. Debutul precoce al bolii Alzheimer se produce în jurul vârstei de 30-40 ani, dar extrem de rar. Boala Alzheimer cu debut precoce este familială, unul din părinți sau bunici dezvoltând aceeași boală la vârstă tînără. Debutul precoce este determinat de 3 gene, diferite față de APOE, gene care pot crește riscul de Alzheimer în general.

Prezența genei APOE nu este determinantă în apariția bolii, purtătorii nu fac întotdeauna boala și invers, poți să dezvolți boala Alzheimer fără a fi purtător de gena. Purtătorul a celor trei gene se află la risc crescut pentru a dezvoltă Alzheimer la vârstă precoce. Dacă se identifica boala Alzheimer în familie și aceasta a debutat sub 65 ani se poate face testarea genetică, această fiind întotdeauna precedată de consiliere genetică.

În ceeea ce privește progresia bolii, această nu pare să fie mai rapidă decât în formă cu debut tardiv.

Boala Alzheimer are un impact extrem de puternic indiferent de vârsta de debut. Nu ne așteptăm să întâlnim o boală de memorie la vârstă tânăra, așa încât problemele la serviciu sau acasă pot fi greșit interpretate ca lipsa de motivație sau atenție, sau că probleme psihiatrice. Pacienții cu debut precoce al bolii Alzheimer pot pierde relaționarea sau sunt izolați în loc de a fi identificați că bolnavi sau dizabilități.

Pierderea intimității survine frecvent în cazurile cu debut precoce, cuplurile de 40-50 ani, aflându-se de cele mai multe ori la mijlocul vieții lor de cuplu, astfel încât pierderea componenței romantice a relației, unul dintre soți transformându-se în îngrijitorul celuilalt, complicând mult relația. Se adaugă pierderea statutului de om activ, ducând la pierderi financiare, cu impact important asupra stabilității financiare a familiei. Dacă soția este nevoită și ea să renunțe la muncă pentru a îngriji soțul bolnav, impactul este și mai mare.

Este necesar a obține un diagnostic corect pentru a informa familia asupra consecințelor sociale, financiare, familiale pe care le implică. Diagnosticul este crucial pentru a ajută familia să reacționeze corespunzător, cu înțelegere și compasiune față de modificările de comporament ale pacientului. Este necesară o evaluare completă din punct de vedere medical, pentru a identifica o afecțiune reversibilă, sau care se poate îmbunătăți sub tratament.

SFATURI : esențialul este educația și sprijinul pe care pot să-l acorde grupurile de suport în a identifica resursele și a crește capacitatea de înțelegere și de adaptare la situație.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *