Cercetatorii au identificat patru subtipiri distincte ale bolii Alzheimer. Aceste informatii ar putea duce la tratamente individualizate la pacienti cu boli neurodegenerative.
Boala Alzheimer este caracterizata prin acumularea si distributia anormala a proteinei tau in creier. Un studiu international evidentiaza modalitatea in care proteina tau se raspandeste in creier, diferentiindu-se in patru subtipuri de sine statatoare, care duc la simptome diferite cu prognostic diferit pentru fiecare din subtipuri.
” Opus a ceea ce stiam pana acum in ceea ce priveste raspandirea proteinei tau in creier, aceste cercetari au evidentiat ca exista cel putin patru pattern- uri. Aceasta sugereaza ca boala Alzheimer este o afectiune si mai hetereogena decat se credea. Astfel, avem acum un motiv pentru a reevalua conceptul de boala Alzheimer tipica si de a cauta metode de evaluare a progresiei bolii” a spus Jacob Vogel de la Universitatea McGill, coordonatorul studiului
Raspandirea proteinei tau in cortexul cerebral este markerul cheie in boala Alzheimer. In ultimii ani, a fost posibila monitorizarea acumularii acestei proteine toxice in creierul pacientilor cu boala Alzheimer, cu ajutorul tehnologiei PET.
In ultimii 30 ani, multi cercetatori au descris aparitia si raspandirea proteinei tau in boala Alzheimer, folosind un singur model, in ciuda cazurilor care nu se potriveau acestui model. Descoperirile recente explica de ce pacienti diferiti, dezvolta simptome diferite.
Deorece diferite regiuni ale creierului sunt afectate diferit in cele patru subtipuri de boala Alzheimer, simptomele sunt diferite pentru fiecare ca si evolutia si prognosticul. Acest lucru este important pentru clinicianul care evaluaeza pacientul si sugereaza ca aceste patru subtipuri raspund diferit la tratament. In prezent, cercetarile cu diferite medicamente care reduc nivelul de proteina tau sunt extrem de active, devine interesant de vazut daca eficacitatea lor este dependenta de aceste subtipuri nou descrise.
Studiul este rezultatul colaborarii cercetatorilor din Suedia, Canada, SUA, Coreea. Ei au examinat esantionul de populatie cel mai numeros si mai diversificat din toate studiile efectuate in lume prin intermediul tau-PET.
Studiul a inclus participanti care nu prezenteu simptome ( boala Alzheimer pre-simtomatica), participanti cu dificultati de memorie lejere, moderata dar si pacienti cu boala Alzheimer.
In primul stadiu al cercetarii au fost inclusi 1612pacienti , in cinci centre independente. Dintre acestia, au identificai 1143 indivizi cognitiv normali, sau care se aflau in diferte stadii de evolutie.
S-a aplicat un algoritm de la cele 1143 imagini obtinute la PET, numit SuStaIn ( subtype, and Staging Inference). Informatia a fost procesata automat,cu scopul de a distinge subtipuri si patternuri cat mai impartial.Cum era de asteptat, multi indizivi nu aveau semnal tau PET anormal si au fost automat incadrati in grupul tau negativ. Dupa validarea incrucisata a imaginilor cu un al saselea grup independent, si urmarind evolutae pe o perioada de 2 ani, cercetatorii au fost capabili sa evidentieze patru patternuri distincte de proteine tau.
Prevalenta in cele 4 grupuri a variat intre 18 si 30%, ceea ce inseamna ca toate aceste variante sunt comune, niciuna fiind cu adevarat dominanta.
Varianta unu: tau se raspandeste in special in lobul temporal si afecteaza primar memoria. Aceasta varianta a fost gasita la 33% din cazuri
Varianta doi: in acest caz proteina tau se raspandeste in restul cortexului cerebral, simptomele fiind dominate de dificultati in functiile executive ( abilitatea de planificare si executie a unei actiuni si mai putin cu afectare a memoriei
Varianta trei: acumularea proteiei tau se produce in cortexul vizual, in zona cerebrala unde informatia de la nervul opric este procesata si clasificata.Procesul visuospatial este alterat la pacientii cu acest pattern, ei au dificultati de orientare, in distingerea formenlor, contururilor, locatia obiectelor in relatie cu alte obiecte. Varianta 3 regasete la 30 % din cazuri.
Varianta 4: tau se raspandeste asimetric in emisfera cerebrala stanga si afecteaza abilitatile de limbaj, la aprox 19 din cazuri.
Baza de date mare care exista actualmente legata de proteina tau-PET, odata cu dezvoltarea noii metode pentru analiza a masinii de invatat, ar putea sa ajute la caracterizarea mai specifica a acestor 4 subtipuri. Cu toate acestea, este nevoie de studii de urmarire pe termen lung, 5-10 ani, pentru a putea confirma cu acurateta mai mare aceste 4 subtipuri.
Cercetarorii cred ca aceste noi cunostinte vor fi capabile sa dezvolte tratamente mai individulizate in viitor.
