Microbiota intestinală reprezintă o importantă parte a organismului uman, aceasta având numeroase funcții și, în același timp, prin dezechilibrele care au loc la nivelul său, fiind implicată și în unele patologii.
Boala Alzheimer afectează în mod direct aproape un milion de persoane din Europa și, indirect, milioane de membri ai familiei, precum și societatea în ansamblu. În ultimii ani, comunitatea științifică a suspectat că microbiota intestinală joacă un rol în dezvoltarea bolii.
O echipă internaţională confirmă faptul ca exista o legatura intre un dezechilibru în microbiota intestinală și dezvoltarea plăcilor de amiloid în creier, care sunt la originea tulburărilor neurodegenerative.
Proteinele produse de anumite bacterii intestinale, identificate în sângele pacienților ar putea modifica interacțiunea dintre sistemul imunitar și cel nervos și ar putea declanșa boala.
Echipa medicală din spatele acestei descoperiri este formată din specialişti de la Universitatea şi Spitalul Universitar din Geneva, Elveţia, care au colaborat cu oameni de ştiinţă din Italia, de la Centrul Naţional pentru Cercetare şi Îngrijire pentru Alzheimer din Brescia şi de la Universitatea şi centrul de cercetare IRCCS SDN din Napoli.
Potrivit specialiştilor, există mai multe moduri în care bacteriile intestinale pot influenţa funcţionarea creierului. Unul dintre acestea survine datorită influenţei acestor bacterii asupra sistemului imunitar (de la nivelul intestinului subţire), care modifică interacţiunea acestuia din urmă cu sistemul nervos.
O altă constatare importantă a fost confirmarea prezenţei în creierul persoanelor cu Alzheimer a unora proteine care se regăsesc în membrana bacteriilor pro-inflamatorii.
Bacteriile intestinale pot influența funcționarea creierului și pot promova neurodegenerarea prin mai multe căi. Acestea pot influența reglarea sistemului imunitar și, în consecință, pot modifica interacțiunea dintre sistemul imunitar și sistemul nervos.
Pentru a determina dacă mediatorii inflamației și metaboliții bacterieni constituie o legătură între microbiota intestinală și patologia amiloid în boala Alzheimer, cercetatorii au folosit imagistica PET pentru a identifica depunerea placilor de amiloid și apoi prezența în sânge a unor markeri ai inflamaţiei.
Aceast studiu oferă astfel dovada unei asocieri între anumite proteine ale microbiotei intestinale și amiloidoză cerebrală printr-un fenomen inflamator în sânge. Oamenii de știință vor continua cercetarea pentru a identifica bacterii specifice, sau un grup de bacterii, implicate în acest fenomen.
Cel mai important impact al acestei descoperiri, ale cărei detalii au fost publicate în Journal of Alzheimer Disease, va putea fi observat în domeniul prevenției, deoarece va deschide calea către noi strategii bazate pe modularea microflorei persoanelor considerate cu risc mai mare de a dezvolta această afecţiune.
Cu toate acestea, diagnosticarea precoce este încă una dintre principalele provocări în gestionarea bolilor neurodegenerative, deoarece trebuie elaborate protocoale pentru identificarea persoanelor cu risc ridicat și tratarea acestora cu mult înainte de apariția simptomelor detectabile.
