Dezorientarea temporo-spațială
Stare caracterizată prin pierderea capacității de raportare a propriei persoane la timp si spațiu. Gama intensității acestei dezorientări poate fi variată, de la semne minime, pînă la dezorientare totală.Dezorientarea în timp este proprie formelor de amnezie în care subiectul nu mai fixează informaţiile recente dar trăieşte ca prezent o scenă trecută si este asaltat de amintiri.
Retragerea din activitățile sociale
O persoană care îmbătrânește normal se poate simți uneori dezinteresată de obligațiile familiale sau de socializare. Însă, dacă suferă de demență, faptul că nu va mai putea susține o conversație o poate face să se retragă complet din anumite grupuri, angajamente sau activități sociale.
Dificultati in efectuarea activitatilor care tulbură viața de zi cu zi
Dificultăți repetate în planificarea sau în rezolvarea celor mai familiare sarcini – uită frecvent să plătească facturile, uită cum să pregătească masa, se concentrează mai mult decât înainte pentru a termina unele activități.Se dezvoltă anumite reacții neobișnuite în situații de rutină – o persoană care are această afecțiune poate cu ușurință lăsa o cratiță cu mâncare pe foc până se arde, fără să își dea seama că ceva nu este în regulă;Apare dificultatea de a rezolva probleme curente care presupun mai multe etape cum este, de pildă, gătitul.
Dificultăți în ceea ce privește planificările sau rezolvarea unor probleme
O eroare ocazională în gestionarea facturilor din gospodărie este normală la vârsta a treia. Însă persoanele care încep să fie afectate de o formă de demență pot experimenta schimbări în capacitatea lor de a dezvolta și a urma un plan sau de a lucra cu cifre. De asemenea, este posibil să aibă dificultăți de concentrare și să dureze mult mai mult pentru a face lucrurile pe care le făceau cu ușurință înainte – de exemplu, să calculeze câți kilowați au consumat în luna precedentă.
Rătăcirea obiectelor personale
Dacă o persoană în vârstă uită unde a pus un obiect, dar stă și se gândește unde l-a văzut ultima dată sau reface în minte pașii care ar putea să o conducă spre acel obiect, își va aminti în cele din urmă sau va ști unde să se ducă să îl caute. Un bolnav de Alzheimer va pune diverse obiecte în locuri neobișnuite (de exemplu, va duce cheile de la ușă în frigider sau va duce telecomanda pe o etajeră în baie), după care nu va ști de unde să le ia
Tulburari de memorie
Unul dintre cele mai frecvente semne ale bolii Alzheimer, în special în stadiul incipient, este uitarea informațiilor aflate recent. Un alt semn este uitarea de date sau de evenimente importante din viața persoanei, adresarea acelorași întrebări în repetate rânduri și nevoia tot mai mare de a se baza pe notițe, pe remindere sau pe membrii familiei pentru lucruri pe care obișnuiau să le gestioneze singuri.
Probleme de judecată
Un vârstnic poate uita să schimbe uleiul la mașină, de exemplu, ceea ce este normal, însă un vârstnic cu demență va avea o capacitate de raționare scăzută când trebuie să ia anumite decizii – de exemplu, nu va mai ști valoarea bancnotelor și, încercând să cumpere un aliment uzual, va încerca să plătească pe el mult mai mult, de exemplu.
Respingerea propriei reflexii
Persoanele cu boli de memorie pot sa nu îsi mai recunoasca propria imagine din oglinda, crezând ca este vorba de o persoana diferita. Întrucât multi dintre ei au tendinta de a pleca de acasa, existând riscul de accidente sau ratacire, o oglinda montata pe usa din hol împiedica de multe ori astfel de evenimente (pacientii considera ca mai este cineva în hol si se întorc din drum).
Modificări ale personalității
Persoanele cu boala Alzheimer pot prezenta în cadrul bolii si depresie. Este posibil ca acesti bolnavi sa devină nelinistiți, agitați (mai ales daca au si anxietate intensă), sa nu mai manânce sau sa înceapa sa îsi paraseasca din ce în ce mai putin camera, petrecându-si cea mai mare parte a timpului singuri.
Dacă un vârstnic începe să manifeste schimbări de personalitate (de exemplu, dintr-o persoană veselă și optimistă devine deprimată și suspicioasă sau dintr-o persoană care aprecia oamenii devine cineva care este iritat de prezența celor din jur și le vorbește urât), poate fi vorba de boala Alzheimer.
Folosirea greșită a cuvintelor
Modificarile de fluență ale limbajului si anomia sunt printre cele mai timpurii caracteristici ale bolii Alzheimer. Primele manifestări ale afectării limbajului apar ca dificultăți in a cauta anumite cuvinte ( lapsusuri), in a perifraza, sau prin folosirea unui vocabular limitat in vorbirea curentă. In timp. pacientul ajunge sa aiba o vorbire saracacioasa, cu greseli gramaticale si chiar dificultăți de intelegere.
Persoana afectată de o boală de memorie încurcă denumirile obiectelor, se oprește în mijlocul unei fraze pe care o spunea și nu mai știe să o continue sau spune același lucru de mai multe ori în aceeași conversație.
